Antonela BarbuÎn luna septembrie, tinerii mai sunt încă în vacanță. Le recomand să participe la cea de-a cincea ediţie a festivalului MECEFF, din anul 2015, ce se va desfăşura la Mediaş în perioada 01 – 05 septembrie 2015 și la București în perioada 24 – 27 septembrie, deoarece vor fi prezentate în competiție filmele câştigătoare ale premiului naţional din fiecare din cele şapte ţări: Austria, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Tinerii mai au timp să citească : ,,Mara” de Ioan Slavici, pentru a viziona filmul ,,Dincolo de pod”, în regia lui Mircea Veroiu, prezentat la MECEFF în cadrul Secțiunii ,,Portret de regizor’‘ .
În preajma lui 1848, în Ardeal, Mara (Leopoldina Bălănuță), aprigă și întreprinzătoare precupeață, se opune iubirii fiicei ei Sida (Maria Ploae) pentru neamțul Hans (Andrei Finți). Dar după ce tinerii se căsătoresc, Sida se dezvăluie la fel de rpace ca și mama ei.
„Adaptare după „Mara” lui Slavici, în care personajele încearcă depășirea propriei condiții, podul fiind piatra de hotar temporar și existențial. Supraîncărcată epic, drama e, mai curând pretext de stilizare plastică, domeniu în care, cu colaborarea autorului imaginii Călin Ghibu (Premiul ACIN), cineastul strălucește. În schimb, preocuparea pentru psihologia eroilor e minimă. De exemplu, imediat după oficierea nunții, autorul precipită, fără nuanțe, incompatibilitatea de caractere. Sugestivă este coloana sonoră (ing. Andrei Coler – Premiul ACIN)” (Tudor Caranfil)
„Distribuția impecabil alcătuită și condusă, prilejuiește unor excelenți actori veritabile bijuterii interpretative chiar în roluri miniaturale de numai câteva replici: Irina Petrescu, interiorizată și cerebrală, Florina Cercel, frumoasă și senzualitate nelinistită, Florin Zamfirescu, cu privire de căprior hăituit… Monica Ghiuță ca un lujer pe cale să se frângă sub povara muncii și Ion Caramitru, în cea mai cizelată compoziție a lui.” (Manuela Cernat – 1976 România liberă)
Mircea Veroiu a mai regizat următoarele filme inspirate din operele scriitori români:
Prima parte a filmului „Nunta de piatră”, realizat după două povestiri de Ion Agârbiceanu (partea a doua este „La o nuntă” în regia lui Dan Pița).
Acțiunea filmului se petrece în zona auriferă a Țării Moților la începutul sec. XX. Filmul de debut al regizorului Mircea Veroiu.
„Mediu-metrajul Fefeleaga surprinde prin sobrietate, prin esențializare. Deși conține elemente de suprarealism, Mircea Veroiu ne propune aici un realism simbolic, poetic, de dimensiuni mitice și sugestii biblice. Un film sobru, expresiv, demonstrând capacitatea de esențializare și deschidere spre universalitate cu respectarea culorii locale. Femeia, zilnic urcând și coborând muntele abrupt și stâncos, făcând parcă împreună cu mârțoaga o unică ființă a suferinței, străbate un traiect existențial tragic, un drum al Calvarului, al Golgotei. (Mircea Dumitrescu)
„Hyperion, o dramă modernă, scrisă de Mihnea Gheorghiu, cu ecouri livreşti din Eminescu şi Verlaine, cu ecouri cinematografice din Alain Resnais. Sub aparenţe de science fiction, o dramă sufletească, povestea unei femei (în rol: Adela Mărculescu) care îşi priveşte propriul eşec afectiv, la ora unui lucid dialog interior”. Călin Căliman, 2000 („Istoria filmului românesc”). Tot ce are sunt doar ecouri din vremuri din fericire apuse. Drama se desfășoară lent și nu are o bază solidă de fapte sau de scenariu. Sfârșitul ca și începutul filmului sunt nebuloase.
– Între oglinzi paralele (1978)
Povestea filmului e inspirată din romanul lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Viețile a doi prieteni, intelectuali, sunt tulburate de izbucnirea războiului și de conștientizarea faptului că fiecare trebuie să adopte o poziție față de problemele politice și sociale prin care trece țara.
Drama ,,Adela” a scriitorului Garabet Ibrăileanu o constituie imposibilitatea unei iubiri; doctorul Emil Codrescu, o reîntâlneşte pe Adela cu 20 de ani mai în vârstă, după ce o cunoscuse pe când era copilă. Între cei doi se înfiripă o idilă, dar, după multe ezitări, lucrurile se opresc în acest stadiu. Mircea Veroiu se substituie lui Ibrăileanu cu mijloacele cinematografice şi cu recunoscutele sale calităţi plastice.
– Craii de Curtea Veche (1995)
Ecranizare după romanul „Craii de Curte Veche” lui Mateiu Caragiale.
„Un proiect anume pregătit pentru frustrările epocii ceaușiste (aflat, încă din 1970, pe lista urgențelor lui Liviu Ciulei), scos de la naftalină, e reciclat prin adaosuri erotice și limbaj licențios. Sigur că o vizualizare a „Crailor” va fi întotdeauna un pariu cu imposibilul. Cum să vizualizezi „parfumul” Orientului ? (Tudor Caranfil)
Pasadia, Pantazi și Cara se întovărășesc cu mârlanul Pîrgu, pentru că „totul e zădărnicie”. Pentru acești prinți ai nopților pierdute, singurul lucru sfânt e prietenia, iar „javra” e cea mai bună călăuza într-o călătorie prin noapte.
Primii zece cititori care se vor înscrie la Biblioteca Municipală ,,St. L. Roth’’, în perioada 7 –17 august 2015 vor primi o carte din Colecția Jurnalul Național – operele literare scrise de poetul național Mihai Eminescu și de scriitorii Mateiu I.Caragiale, Garabet Ibrăileanu, Ioan Slavici, Camil Petrescu, în cadrul Proiectului Raftul cu inițiativă, primite de la Fundația Mereu Aproape, cu scopul de a promova lectura în rândul comunității.
Sursă: http://www.cinemagia.ro/
Add comment