Antonela BarbuÎn cea de-a doua zi a Festivalului Filmului European vă invit să aflați mai multe documentarul DAHOMEY, în regia și scenariul Mati Diop.
În 2019, Mati Diop a devenit prima regizoare de culoare care a avut premiera filmului său în competiție la Festivalul de Film de la Cannes, când debutul său în lungmetraj, Atlantics, a fost selectat pentru a concura pentru Palme d’Or. A fost una dintre cele patru femei acceptate la festival în anul respectiv.
DAHOMEY a cucerit scena internațională cu o poveste captivantă despre istorie, cultură și identitate și a câștigat prestigiosul Urs de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin în 2024.
Semnat de regizoarea franco-senegaleză Mati Diop, DAHOMEY abordează o temă extrem de actuală și sensibilă, cea a repatrierii patrimoniului cultural african de către fostele puteri coloniale europene.
Filmul aduce în prim-plan întoarcerea, în noiembrie 2021, a 26 de artefacte inestimabile, luate din regatul african Dahomey de armata franceză în 1892 și păstrate până de curând în colecțiile muzeelor franceze. Documentarul surprinde dezbaterile aprinse despre semnificația acestor artefacte și despre felul în care ele se integrează într-o societate modernă, care și-a construit, în lipsa lor, o nouă identitate culturală și națională.
Câteva informații pentru a înțelege mai bine acest documentar.
Republica Benin este o fâșie îngustă de teren care se desfășoară spre nord-sud în Africa de Vest. Țara este mărginită de Togo, Nigeria, Burkina Faso și Niger, cu linia de coastă pe strâmtoarea Beninului. Capitala este Porto-Novo, dar sediul guvernului se află în Cotonou, cel mai mare oraș.
Regatul Dahomey a fost un regat vest – african situat în actualul Benin, care a existat din aproximativ 1600 până în 1904. Regatul Dahomey a fost denumit sub multe nume diferite și a fost scris în diverse moduri, inclusiv Danxome , Danhome și Fon. Numele Fon se referă la grupul etnic și lingvistic dominant, poporul Fon, al familiilor regale ale regatului și este modul în care regatul a devenit cunoscut pentru prima dată europenilor.
Al doilea război franco-dahomean, care a făcut ravagii între 1892 și 1894, a fost un conflict major între Franța, condusă de generalul Alfred-Amédée Dodds și Dahomey sub regele Béhanzin. Francezii au ieșit triumfători și au încorporat Dahomey în teritoriul lor colonial în creștere din Africa Occidentală Franceză.
Discursul președintelui francez Emmanuel Macron din 28 noiembrie 2017, ținut la Ouagadougou, capitala statului Burkina Faso, a avut un impact semnificativ asupra controversei legate de restituirea artefactelor africane însușite cu forța către țările lor de origine.
În acest fel, douăzeci și șase de relicve regale, toate pradă de război jefuită de generalul francez Alfred Dodds în timpul războiului Franței cu Regatul Dahomey din 1892, au fost returnate Republicii Benin.
Forțat să fugă, ultimul conducător își ascunsese comorile și își incendiase palatul, dar soldații francezi, dornici să pună mâna pe ce puteau, au descoperit ascunzătoarea îngropată. Nu după mult timp, Dodds a dăruit Muzeului Trocadéro, primul muzeu etnografic din Paris, trei statui monumentale ale conducătorilor din Benin, pe lângă tronuri, altare portabile, patru uși (inclusiv omologul celei din Budapesta), sceptre de dans ceremonial și o serie de alte artefacte.
Cele 26 de artefacte confiscate de trupele franceze au fost expuse la Muzeul Quai Branly din Paris și au fost restituite Beninului.
(foto rfi.fr)
Revenirea lor în Benin a necesitat adoptarea unei noi legi, deoarece înstrăinarea artefactelor din colecțiile publice franceze fusese anterior interzisă. Transferul de proprietate a fost semnat de cei doi șefi de stat pe 9 noiembrie 2021, iar în ziua următoare, Benin a primit înapoi comorile.
În 2022, un camion alb a apărut după o curbă în orașul Cotonou, Benin, și a fost întâmpinat de o mulțime aclamată. Prin marea de mâini fluturate, puteai citi mesajul de pe lateralul dubei. Scria: „Restitution des tresors royals de Benin” (Restituirea comorilor regale de Benin).
Timp de 66 de zile în care lucrările au fost expuse, cu acces gratuit la Palatul Cotonou, 200.000 de oameni au venit să le vadă, 90% dintre ei fiind din Benin. „Am văzut oameni în lacrimi”, a declarat Azu Nwagbogu – fondatorul și directorul fundației artiștilor africani din Lagos, într-un interviu pentru France24 .
„Benin este una dintre cele mai mici țări de pe continent și este în fruntea acțiunii, organizând o expoziție incredibilă.”
Patrick Zachmann a surprins procesul de returnare a 26 de comori regale din Abomey către Africa de Vest, după mai bine de un secol petrecut în Franța.
Această fotografie în care Patrick Zachmann surprinde un bărbat care îngenunchează în fața statuii lui Behanzin la vernisajul expoziției, Cotonou, Benin, 2022. (© Patrick Zachmann | Magnum Photos) m-a impresionat foarte mult.
Documentarul îmbină fapte reale și ficțiune pentru a nara poveștile a 26 de opere de artă africane.
Filmul include o discuție cu studenții de la Universitatea din Abomey-Calavi , care își prezintă opiniile cu privire la repatrierea bunurilor culturale. Unii dintre studenți critică muzeul din Paris pentru că a returnat doar 26 din cele 7.000 de obiecte etnografice din întreaga lume pe care le deține.
Un rol important în film este acordat celui de-al 26-lea obiect de artă repatriat, o statuie care îl reprezintă pe regele Ghezo, care a domnit între 1818 și 1859, prezentată mai jos.
O voce în off a scriitorului haitian Makenzy Orcel (care a scris această parte a scenariului), care interpretează obiectul, povestește despre perioada petrecută în depozitul muzeului din Paris, despre amintirile sale despre Africa și despre gândurile de întoarcere în patria sa.
Este un film documentar care îți stârnește curiozitatea la fiecare pas și vrei să afli cât mai multe informații despre locul în care sunt în prezent aceste artefacte sau despre amazoanele din Dahomey.
Pentru a vă scuti de a căuta pe internet vă dezvălui ce am găsit consemnat într-un articol publicat în 28 aprilie 2025, ca rezultat al participării lui Adéwolé Faladé la Académie des Traces ( https://academiedestraces.com ) și în colaborare cu revista C&.
După încheierea expoziției, obiectele repatriate s-au întors în cutiile de depozitare în care traversaseră oceanul înapoi acasă. Încă o dată, acestea au încetat să mai fie punctul central, prezența lor s-a estompat în uitare, iar locația lor a devenit incertă. Întrucât construcția muzeului menit să le găzduiască încă nu a început, acestea au dispărut din vederea publicului. Rămâne neclar când vor reapărea.
Adéwolé Faladé este doctorandă în istorie la Universitatea Central-Europeană (CEU) la Viena, Austria. Ea este interesată de procesul de repatriere a beninezilor artefacte din Franța și noile relații care decurg din această întoarcere.
Cât despre amazoane, așa au fost numite femeile-soldat din Dahomey de către primii europeni care au pătruns în regiune. În limba fon, cea vorbită de locuitorii din Dahomey, amazoanele purtau numele de mino, însemnând „mamele noastre”.
Amazoanele din Dahomey erau antrenate de mici cu un singur scop: să devină luptătoare de elită. Încă din primii ani de viaţă, acestea erau antrenate să mânuiască arme, să fie puternice, rapide şi să reziste la durere.
În una dintre cele mai crunte bătălii care s-a dat în 6 octombrie 1892 în satul Adegon au fost ucişi pe câmpul de luptă 86 de soldaţi Dahomey şi 417 amazoane, iar francezii au pierdut doar şase soldaţi. Ultima reprezentantă a celei mai temute armate feminine din istorie a fost descoperită de un istoric beninez în 1978 în satul Kinta. Aceasta s-a stins din viaţă un an mai târziu, la vârsta de peste 100 de ani.
Documentarul DAHOMEY a fost prezentat la multe festivaluri și a obținut numeroase premii:
2024: Berlin IFF – Ursul de aur; Tokyo FF – Cea mai bună regie; Toronto Film Critics Association Awards – Premiul Allan King pentru documentar; Indiewire Critics’ Poll – Locul 2 în topul celor mai bune documentare; Lumiere Awards – Cel mai bun documentar; São Paulo IFF, BFI London FF, New York FF, Toronto IFF, San Sebastián IFF, AFI Fest, Istanbul FF, Vancouver IFF, Chicago IFF, Mill Valley FF, Sydney FF, Mill Valley FF, Sydney FF, Melbourne IFF, Doclisboa IFF, Busan IFF, Doclisboa IFF, Cinéma du Réel, Bangkok IFF, Ji.hlava IDFF, Hong Kong IFF, Sarajevo FF, Viennale, Palm Springs IFF, Cairo IFF, FICUNAM, New Horizons IFF.
Este printre primele documentare despre care am scris și am citit în aceste zile, deoarece mi-a atras atenția acest material despre faptul că ne păstrăm istoria în cutii de carton, în beznă.
Dacă nu reușiți să ajungeți la Brașov vă recomand să intrați pe site-ul https://ffe.ro/2025 pentru a descoperi în ce orașe puteți viziona documentarul DAHOMEY.
Lasă-mi un comentariu cu prima întrebare care ți-a trecut prin minte după ce ai citit acest material.
Vă invit la Centrul Cultural Reduta din Brașov și vă las să urmăriți trailerul:
Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România, EUNIC România și UCIN – Uniunea Cineaștilor din România, în parteneriat cu Biroul Parlamentului European în România, ambasadele, centrele și institutele culturale europene.
Add comment