Emoţii şi oamenii frumoşi care mă inspiră…partea I

”Mai lasă-un minut, mai lasă-mă o secundă, mai lasă-mă un anotimp…” să scriu despre oamenii frumoşi care mă inspiră.

M-am întors. Obrajii îmi erau roşii de la frig şi fulgii de zăpadă m-au însoţit tot drumul.

Înşir amintirile dintr-un colţ de rai…Conferinta, Predeal, 2012

Prima seară.  Mihaela Vlad răspândea plicuri cu surprize. Bibliotecarii se căutau din priviri şi puneau întrebări ciudate:

”Ai o pisică? Sau un papagal? Ai făcut facultatea prin Oradea?”

Marian Druncea de la Biblioteca Judeţeană ”Panait Cerna” din Tulcea a început jocul cu mine, fără să ştie că eu doar mă amuzam şi nu cunoşteam prea multe despre aceste plicuri.

”Ai fost in Tulcea?”

Hmmm !

Prietena mea, Anca cunoaşte răspunsul din gândul meu ! Tulcea, câţi km?

Am scăpat cu bine. Acum puteam să merg după domnul Mircea BuniNet, pentru că aştepta să-l iau de la gară. Predeal, staţiune cu taxiuri puţine ! Offf !

Florinela Vasilescu de la Biblioteca Judeţeană ASTRA din Sibiu mi-a povestit despre Târgul de idei şi Zona Centru. În camera lor erau zeci de hârtiuţe şi fotografii, dar şi bomboane pentru a doua zi. Am stat cuminte într-un colţ şi am privit cum se conturau judeţele, cum oamenii şi faptele lor erau în Centrul atenţiei. Mi-au plăcut cravatele lor, dar eu nu eram bibliotecar trainer. 🙁

Mi-am dorit să explorez Zona Olteniei şi m-am alăturat echipei pe care am simţit-o mai aproape de suflet: Diana Lăcătuşu, Angheluţă Elena, Ramona Sinca şi Panait Ionela.

Ne-am lăsat împreună amprentele în zăpadă, aşa cum ne lăsăm în sufletele oamenilor pe care îi cunoaştem.  A rămas să mai realizăm fotografii în Hotelul cu clinchet de clopoţel şi Moş Crăciun cu daruri. Dar, altădată !

…Alb, Zăpadă, Poezie…

A doua zi, emoţii multe. După primele două cafele şi întrebarea ”Cu ce asortez bijuteriile ?” a sosit ora 9.00

Inima îmi bătea tare. Mi-am scris mesajul de 3 ori, rupând foaie după foaie. Credeam că ultima lui variantă este mai bună, dar …mi se părea ciudat, tocmai eu, să citesc.

Ştttt!

Începe. Lângă mine, domnul Mircea Pîslaru scria de zor pe caietul primit de la organizatori.

Mihaela Vlad îmi dădea putere de acolo, din faţă şi îmi repetam în gând că va fi bine. Camelia Crişan a deschis seria de prezentări şi informaţii utile. Atât de multe cifre şi rezultate. Felicitări IREX şi acestor oameni frumoşi !

Paul Andre Baran a vorbit despre finanţări şi noi granturi. Mi-a atras atenţia grantul care îi vizează pe beneficiarii proiectelor şi proiectul cu General Electric. Se pliază perfect pe ideile mele !

Margareta Tătăruş prin simpla ei prezenţă emană energie şi căutăm în noi definiţii, cuvinte, litere. Mi-a plăcut foarte mult povestea cu ursitoarele şi darurile. Aş fi ales ”emoţia” când întâlneşti oameni şi îi priveşti direct în ochi, dar nu era nici o inimă, acolo, pe platou. 🙁

Pentru că scriam de emoţie am urmat eu şi povestea BuniNeţilor.

ĂĂĂĂĂĂ… Da ! Am avut emoţii.

Pe parcurs, m-am redresat aşa încet, dar să nu uităm că şi cei mai buni piloţi de cursă lungă, pot derapa pe zăpadă. Şi era…multă zăpadă la Predeal şi apoi la Nemşa, unde nu era curăţat drumul ! 🙁

Bunicii mascotă primiţi de la Patricia mi-au adus liniştea. Şi pentru că aveam la mine, 100 de autocolante cu mesajul ”Mulţumesc. Astăzi, ZÂMBESC!” le-am oferit acestor oameni frumoşi. Atât cât am avut timp şi curaj să vorbesc cu toţi.

Deşi discursul meu a fost scris de 3 ori, am vorbit altceva, total altceva. Era atâta fericire amestecată cu întrebări şi bătai puternice ale inimii, încât nici un cuvânt nu l-am repetat. Nici măcar banalul ”Bună dimineaţa”.

Domnul Mircea a impresionat invitaţii, bibliotecarii traineri şi toţi prietenii mei din sală. A vorbit despre ferma sa virtuală, despre nuci şi despre tot ce a realizat, BuniNetul –  acest personaj din povestea Căutătorilor ! Când îl aud, mie îmi vine să plâng. Aş sta ore în şir să-l ascult. Pentru cei care nu citit încă despre dânsul, aici aveţi linkul, la pagina 222.

De la Năruja, din Vrancea am aflat cât de importantă este biblioteca pentru copii. Fata aceasta de 13 ani m-a impresionat prin forţa cuvintelor şi a ţinutei pe care a afişat-o în aceste zile. Felicitări ! Astept vara să ajung la biblioteca de acolo.

La Biblioteca din Turda se învaţă limba engleză. La 73 de ani, un bunic a ajuns în Spania, în pelerinaj, datorită internetului. Îmi doresc să se întâlnească cu domnul Mircea BuniNet. Sunt sigură că vor avea multe de împărtăşit. Poate chiar pe SKYPE, pentru că domnul Mircea s-a înscris deja la acest curs, pentru anul 2013.

La Vama Buzăului voi organiza în viitor un concurs cu brioşe, specialitatea mea, în 2013.  Băiatul doamnei Luminiţa Hermenean era ”praf” când a mers la cursurile de artă culinară. Din imagini a reieşit cât de dulci au fost aceşti prichindei în bucătăria lor. Vor concura cu alţi copii din Mediaş. Surpriză !

Şi a urmat partea a II-a a conferinţei.

Trebuie să-mi adun gândurile şi voi posta un pic mai târziu.

Ce va urma ?

O bună porţie de râs cu Ramona, Diana, Elena, Ionela…