Selma Lagerlöf – prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1909)

Selma Lagerlöf : „Cultura este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ce-ai învăţat”.

Anul trecut, în luna noiembrie s-au împlinit 155 de ani de la nașterea primei femei care primit Premiul Nobel pentru Literatură. Motivația Juriului Nobel în anul 1909 pentru scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf  a fost: ,,ca prețuire pentru nobilul său idealism, bogăția fanteziei și expunerea spirituală care îi caracterizează opera”.

Selma Lagerlöf a scris romane de factură epopeică, pline de fantezie și lirism, cu rezonanțe din vechile legende scandinave. De asemenea, scriitoarea suedeză a mai scris proză pentru copii, îmbinând într-o viziune poetică unică o lecție metaforică de geografie, istorie și cultură.

Selma Lagerlöf s-a născut în Mårbacka (Värmland) la 20 noiembrie 1858. Tatăl ei, locotenentul Lagerlöf, era vesel, activ, sociabil, cu o fantezie bogată, îi plăcea să cânte și să se joace cu copii. Mama sa era serioasă, muncitoare, înțeleaptă și avea o adâncă înțelegere pentru problemele sufletești ale celorlalți. Bunica sa după tată era o adevărată comoară de legende și cântece populare. Conacul părintesc din Mårbacka apare în toate amintirile ei din copilărie. Casa cu etaj, cu acoperișul învelit cu turbă, cu oameni veseli, cuvincioși și muncitori, apare uneori direct în opera sa.

Când Selma Lagerlöf avea trei ani, s-a trezit într-o dimineață cu un picior paralizat, maladie de care nu s-a vindecat complet niciodată. Din acest motiv, Selma Lagerlöf nu a frecventat cursurile unei școli, ci a învățat acasă. De mică a citit mult, cărți de aventuri pline de fantezie, O mie și una de nopți, cărțile lui Walter Scott, povestirile lui Andersen.

Încă de la 15 ani, Selma Lagerlöf a început să scrie versuri (nereușite) și și-a propus să devină scriitoare. Dorința de a-și face o situație și starea economică precară a familiei a determinat-o, în 1881, să plece la Stockholm, unde a urmat un an cursurile unui liceu pentru fete și trei ani cursurile Școlii pedagogice. Din 1885 până în 1895 a fost învățătoare într-o școală de fete la Landskrona. În această perioadă a scris „Gösta Berlings saga” (1891).

Pentru deosebitele ei merite, Selma Lagerlöf a primit titlul de Doctor Honoris Causa și a devenit membru al Academiei Suedeze, în anul 1914.

În 1939, Selma Lagerlöf a salvat-o de la exterminarea de către regimul nazist pe scriitoarea germană Nelly Sachs, care s-a refugiat la Stockholm.

Scriitoarea

Pentru deosebitele ei merite, Selma Lagerlöf a primit titlul de doctor honoris causa şi a devenit membru al Academiei Suedeze, în 1914.

În 1939, Selma Lagerlöf a salvat-o de la exterminarea de către regimul nazist pe scriitoarea germană Nelly Sachs, care s-a refugiat la Stockholm.

S-a stins din viaţa în data de 16 Martie 1940, la vârsta de 81 ani.

Cartea cea mai îndrăgită Minunata calatorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, a fost publicată în două părți,  în Suedia în anii 1906 și 1907. În limba română a fost tradusă de către Nicolae Filipovici și Dan Faur, fiind editată la București, la Editura Tineretului, în anul 1961. Cartea este despre un tânăr băiat, Nils Holgersson, ale cărui „plăceri ieftine erau să mănânce și să doarmă, și după astea îi plăcea cel mai mult să facă pozne”. Însă evenimentele îl conduc spre o călătorie aventuroasă prin provinciile Suediei, observând în drumul lor caracteristicile naturale și resursele economice.

În data de 8 ianuarie se împlinesc 34 de ani de când a fost difuzată pe NHK,  o adaptare animată constând în 52 de episoade a câte 25 de minute.

Priveliștile diferitelor provincii din Suedia pe care Nils împreună cu gâsca le văd sunt reprezentate într-o serie de farfurii produse de Rorstrand Pottery.

Seria a început în 1968 și a continuat până în 1996. Un motiv din carte, cu Nils Holgersson pe spatele unei gâște zburând deasupra provinciei Skåne, este reprezentat pe spatele bacnotei de 20 de coroane suedeze.

Opere ale autoarei suedeze, traduse în limba română:

• Povestea lui Gösta Berling, traducere Nicolae Filipovici, București, Editura pentru literatură universală, 1965, 1968;
• Charlotte Löwensköld, traducere Maria și Petre Banuș, București, Minerva, 1972;
• Legende despre Iisus, traducere I. Constantinescu, Craiova, Editura Universalia, 1990;
• Ierusalim, traducere Florin Rotaru, București, Editura Biblioteca Bucureștilor, 1998.
• Minunata calatorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, traducere Nicolae Filipovici si Dan Faur, Bucuresti, Editura Tineretului, 196

Surse: ,,Laureații Premiului Nobel pentru Literatură – Almanah Contemporanul”  (1983) și Wikipedia.

Proiectul: ,, Femeia la 40 de ani” –  Femeile  și Premiul Nobel pentru Literatură – în fiecare lună, în data de 7.