Dimineaţă de iarnă şi amintiri despre Puşkin

Cel mai mare poet al Rusiei, Alexandr Sergheevici Puskin a trăit 113 poveşti de dragoste, despre câteva dintre ele am citit în ziarul Formula AS . În urmă cu 175 de ani, poetul rus în vârstă de 38 de ani şi-a pierdut viaţa într-un duel cu aventurierul francez d’Anthes, motivul duelului fiind relaţia amoroasă cu soţia lui Puskin.

Caterina, Elena, Maria, Ludmila, Zamfira, Calipso sunt doar câteva dintre domnişoarele care l-au fermecat pe tânărul poet, însă  Natalia Goncearova, o tânără de 16 ani, de o frumuseţe tulburătoare a devenit soţia sa în anul 1831.

Fondatorul literaturii ruse moderne şi-a creat un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira. Poezia ”Dimineaţă de iarnă” este una dintre poezile pe care le-am citit în liceu.

Alexandr Puskin – Dimineata de iarnă

”Ce zi frumoasă! Ger şi soare.
Iubita mea, mai dormi tu, oare?
Deschide ochii larg şi sari
Din somnul dulce. Iata zorii.
Acum în calea Aurorii
Ca Steaua Nordului răsari.

Aseară viscolea într-una.
Arar ieşea pe ceruri luna
Din nouri, şi-o asemănam
Cu-o palidă, gălbuie pată.
Iar tu stăteai îngândurată…
Şi-acuma… uita-te pe geam:

Albastru-i cerul, şi covoare
De nea se-ntind lucind la soare.
Copacii în pădure-s goi
Şi negri. Brazii verzi se-mbracă
În străvezie promoroacă,
Şi râu-i sclipitor de sloi.

Pluteşte-odaia-ntr-o lumină
De chihlimbar, şi soba plină
Trosneşte. E plăcut aici;
Visarea lângă foc e bună…
Dar dac-as spune-acum să pună
Pe roib la sanie?… Ce zici?

Pe pârtii să zburam, departe,
Pe unde calu-o să ne poarte
Atât de zbuciumat în frâu:
Pe câmpul cu zăpada groasă,
Şi prin pădurea ieri stufoasă;
Şi pe la mult iubitul râu.”

Vă place, Puskin? Ştiaţi că Puskin a avut patru copii, iar Maria, fata cea mare este considerată un prototip pentru Anna Karenina din opera lui Tolstoi?