Selectați pagina

CURCUBEUL e un fel de RUGĂCIUNE – o carte cu sentimente colorate

CURCUBEUL e un fel de RUGĂCIUNE – o carte cu sentimente colorate

Clubul poeților medieșeni o vor primi în rândurile lor,  din luna noiembrie,  pe doamna Smaranda Maxim, profesor Smaranda Maxim. Este o încântare să-i citești poeziile, să te regăsești în cuvintele scrise, să subliniezi cu creioane colorate sentimentele cuprinse în curcubeul sufletului ei. Citind, parcă îi auzi vocea imprimată pe un disc de vinil și călătorești în timp. Simt asta pentru că primele 14 poezii sunt scris de prof. Smaranda Maxim, dinainte de 1990, pe când făcea parte din Cenaclul ,,Aron Cotruș”. Titluri precum Numele tău, Chiriași, Ciorile, Jocuri de cuvinte au fost publicate cu sprijinul scriitorului medieșean, George Nimigeanu, în Revista Vatra de la Tg. Mureș.

Cartea ,,CURCUBEUL e un fel de RUGĂCIUNE”, editată cu sprijinul Direcției Municipale pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret la Editura STUDIS, va fi lansată în data de 5 noiembrie, la sediul Bibliotecii Municipale ,,St. L. Roth”, de la ora 17.00.

 

Majoritatea poeziilor pe care prof. Smaranda Maxim le oferă cititorilor ,,sunt un amestec de dialog cu „sinele” în notă hazlie. Când vine viața peste mine e uneori dureros și rănește; vezi poeziile triste în care se simte durerea atâtor iubiri neîmplinite. Dar, până la urmă, mă salvează căutarea unui echilibru cu natura și îngerul – acesta e tatăl meu sau pescărușul sau cuvintele”,  declară autoarea.

Smaranda Maxim este profesor de 30 de ani. La început a predat limba română la Școala gimnazială ,,Constantin Motaș”, iar din anul 1994,  i-a învățat pe elevi, limba engleză.

Am citit poeziile Smarandei și am simțit că se joacă cu creioanele colorate pe hârtie,  scrie litere, compune cuvinte, te rotește, te plimbă printr-un labirint și la final, nu-ți rămâne decât să te inspire să pictezi. Îți iau din mână creioanele și desenez un șoricel, o cioară, un ceas, apoi îmi aleg pensulele preferate și pictez toamna, cuvintele nescrise, grădinile magice, iar la sfârșit, înainte să ating ultima pagină cu zâmbetul meu, îmi ridic privirea spre cer, mă las în genunchi și mă rog, pentru că tot acest CURCUBEU din cuvinte este un fel de RUGĂCIUNE.

,,Doamne, du-mă în culoare

Mă joc

m-am jucat

cu tine

de-atâta timp

Mai ții minte

când mă certam cu tine

că nu exiști?

Cum m-am schimbat

m-ai schimbat.

Acum cred !”

Îți mulțumesc Smaranda, pentru acest volum și sper să nu ai emoții în 5 noiembrie. Voi fi gândul alături de tine și te voi susține, citind în șoaptă poezia SIMETRIE !

Te felicit și sper ca la această lansare …să te joci !

 smaranda2

smaranda maxim

(Visited 418 times, 1 visits today)

Despre autor

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *