Cafea fără cuvinte

Sâmbăta dimineaţa.
Am întins mâna şi nu erai. Am bănuit că pregăteşti micul dejun.
Aroma de cafea se răsfăţa în ceaşca cu Moş Crăciun.
Nu mi-ai adresat nici un cuvânt, pentru că ultima linguriţă cu zahăr s-a topit în ceaşcă.
Am sorbit în tăcere, fiecare boabă de cafea şi am tăcut.

Femeia la 40 de ani îşi bea cafeaua fără cuvinte, privindu-te.