”Dacă eşti piatră, fii magnet; dacă eşti plantă, fii simţire, dacă eşti om, fii iubire”. (Victor Hugo, ”Mizerabilii”)
Primele raze de soare mi-au dăruit amintirile din Franţa. Dorul de a revedea Parisul sub fulgii de zăpadă era tot mai mare, pentru că duminica petrecută la Catedrala Notre- Dame de Paris a fost cea mai frumoasă zi din călătoria mea.
Mi-a revenit în minte, povestea lui Quasimodo, cocoşatul cu suflet de aur şi a tigăncii Esmeralda, din romanul scris de Victor Hugo, în anul 1831, ”Notre-Dame de Paris”. Am revăzut filmul realizat în anul 1956, rolul cocoşatului fiind interpretat de Anthony Quinn şi am descoperit un material pe internet, în care se precizează că acest Quasimodo, cocoşatul de la Catedrala Notre – Dame a existat în realitate.
În 26 februarie, aniversăm 210 ani de la naşterea lui Victor Hugo , părintele romantismului în literatură. Memoriile lui Victor Hugo le citiţi în întregime pe site-ul Poiectului Gutenberg.
Dacă în această duminică vreţi să serviţi o prăjitură, vă invit într-o călătorie pe acorduri de pian în Salonul “Les Feuillantines” din Casa scriitorului Victor Hugo. Veţi pleca de acolo, când soarele va apune.
”Ici l’âme contemple, écoute, adore, aspire,
Et prend pitié du monde, étroit et fol empire.”
Din articolul Svetlanei Sauciuc vă scriu doar cîteva rânduri, lăsându-vă pe voi să-l redescoperiţi pe Victor Hugo şi iubirea sa. Cu toţii visăm să avem parte de iubiri de o jumătate de veac alături de persoana potrivită, aşa cum Victor Hugo a iubit-o pe Juliette Drouet, nu-i aşa?
”…24 februarie, 1852
Este marţea dezlegării de post şi este de asemenea, aniversarea noastră, pentru că prima noastră zi, îţi aminteşti a fost 17 februarie 1833, într-o marţi când s-a dezlegat postul. Nouăsprezece ani! Iată timpul trecut. Ei bine, după aceşti nouăsprezece ani, îmi privesc inima şi o regăsesc plină de tine, tulburată cum era chiar în prima zi, îndrăgostită cum va fi în ultima. Te iubesc, şi aceste cuvinte au în ele mai mult decât viaţa mea. Au în ele toată inima mea. ”
Add comment